1Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

2pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

3pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

4ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

5să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

6pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

7Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

8Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

9Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

10Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

11Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

12haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

13vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

14vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

15fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

16Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

17Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

18căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

19Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

20Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

21strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

22,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

23Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

24Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

25fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

26de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

27cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

28Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

29Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

30pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

31De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

33dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.